NU

Smile! You’re at the best WordPress.com site ever

Totem&taboo

Ea mi-ar spune: Forget the punk, I pack the funk,

când aș privi orașul noaptea de pe balcon, cu un pet de bere lângă,

așteptând dimineața să înghită valuri de memorie,

când, pe hol, aproape să ieșim pe ușă, aș uita să îi adaug cărțile preferate

în geamantan.

când mi-aș desfășura lejer alte obiceiuri și ea s-ar simți neglijată pe canapea,

butonând telefonul.

Ea mi-ar spune: You gotta keep the devil way down

in the hole

(cu o voce alintată),

pe ecran ar rula Coffee and Cigarettes-ne-am simți

la rândul nostru filmați de undeva din stradă

și reflectorul ar străluci până în oase, ca un meteorit înainte de explozie-

ea ar purta ochelarii de citit, părul desprins,

și blândă, aproape somnoroasă,

și-ar sprijini obrazul de umărul meu și mi-ar descleșta încet pumnul.

Ea ar găti papară și s-ar foi prin bucătărie, eu aș privi-o cu nerăbdarea

unui luptător de K1,

aș privi-o ca un scriitor sud-american gâfâind în fața mașinii de scris,

cu un trabuc în gură și un harem de pisici în jur,

într-un moment de writing block

ea ar aranja tacâmurile pe masă, eu i-aș săruta gâtul și umerii,

mi-aș coborî mâna între coapsele ei.

Ea mi-ar spune: The richest man in Babylon,

și mi-ar sări în brațe

ca o fetiță autistă, plină de bucurie-

am fi ca doi naufragiați uitați de ani în sălbăticie,

noaptea foșnetul copacilor și haitele de animale în căutare

de hrană.

Şi lumea de dincolo de ape,
şi limba pe care am cedat-o într-o noapte
unui varan de Komodo

etnerthevoid2

Reclame

***

Image

 

Din când în când, vine fericirea. O cămilă păşind încet pe nisipul fierbinte. Cu capul călăreţului pe cocoaşă, ca o cutie muzicală cu vise. Gura e un difuzor din care se aude Tom Waits, ochii un ecran pe care rulează un playlist interminabil. Capul are rădăcini, din care şiroiesc picături de sânge, smuls dintr-un pământ care se înălţa.

Din când în când, vine fericirea. Ca o rudă îndepărtată din State, despre care ştii foarte puţin, pe care ai văzut-o doar în unele sărbători ilegale. Din poveştile altora, din proiecţiile tale. Eşti în pragul uşii, surprins. Un tip înalt, îmbrăcat într-un palton cafeniu şi o pălărie amish pe cap. Braţe lungi şi subţiri, ochi albaştri, zâmbind. Te atinge încet pe creştet şi ochii ţi se închid.

Eşti un saxofon într-un bar îmbâcsit de fum din Louisiana, un ghiveci cu flori quilling pe un balcon din cărămidă roşie în Buenos Aires, în spatele unei femei goale care fumează, o mansardă părăsită în care miroase a cărţi şi mirodenii, o lanternă într-o hală, un avion prăbuşit în junglă, o melodie care călătoreşte prin aer, imponderabilă, un bătrân mut care pescuieşte, cu o pisică neagră pe umăr,  un iepure alb ascuns într-un cimitir de maşini vechi care observă şi notează pe un caiet mare.

Te trezeşti dintr-odată şi îţi spui : Unele lucruri trebuie să le chemi spre tine şi ele vor veni.

 

 

august

trupurile noastre goale
încercand
să comunice-

în dragoste suntem ca două mașinării haotice
cu motoarele
fremătând de căldură
animale despărțite de grup
spații cât mai mici
filme de nișă muzică underground
tehnici de apărare

tu, un animal atât de fragil
pe marginea patului
tânjind după mângăieri, siguranță
grupaje de haiku-uri
șoptite
eu, un animal atât de agitat care nu ar ști să facă distincția
într-o clipă de orbire
dacă e greșit să te omor ca să te protejez?
dacă e greșit să-ți fac rău din prea multă dragoste?
sau ură
să scormonesc cu ghearele
prin tine
după legi ce-ți aparțin
doar ție

**

te-am visat

întins pe băncile din compartimentul gol
în timp ce trenul
hurducăia încet spre Vatra Dornei
și soarele ardea pe cer ca o flacără
de aragaz

în vis glasul tău
acționa ca o forță ciudată
și construia galerii de  imagini
(așa cum am văzut într-un videoclip pe Youtube
„The physics of sound creating form”)
„acum urăsc ce am iubit înainte”
(sau ceva asemănător ai spus
și asta m-a speriat
când m-am trezit) o pagină de Word cu font stil aldin,
culoare verde, flashuri cu tablouri violente
și un scris indescifrabil

**

când m-am întors acasă
pe la 4 dimineața
în cușca de pe hol hamsterul mamă
își omora puiul își înfigea dinții
în stomacul lui mic
mânca din el și se mișca agitată-

la fel de tâmpită e și iubirea mea
pentru tine
așa suntem și noi
dezrădăcinați în timp de tot
ce e bun

98.4 % ADN asemănător cu al cimpanzeilor
75% ADN asemănător cu al câinilor

cât de mult
am semăna cu doi hamsteri
închiși într-o cușcă?

 

tumblr_ms85b55ulz1rkip5bo1_400